Copilul din mine – lansare 22 martie 2019

Copilul din mine

Copilul din mine – Romanul meu autobiografic a plecat la tipar.

Am știut că va veni momentul în care voi putea să scriu aceste rânduri. Am simțit că trebuie să fac asta la un moment dat. Acum mă simt pregătită să o fac. Acum mă simt fericită, liniștită și împlinită.
Îmi doresc să împart cu voi bucuria mea.

Lansarea cărții “Copilul din mine” va avea loc în data de 22 martie, la ora 19.00. Evenimentul se va desfășura la RIN Grand Hotel, Sala Berlin (Șoseaua Vitan – Bârzești, Nr.7D, sector 4). Accesul în sală se va face începând cu ora 18.00. Pentru mai multe detalii, vă rog să mă sunați la tel. 0730800779.

 

 

Să golim rucsaculǃ Mai avem drum lungǃ

Aseară am văzut un film super interesant: ʺUp in the Airʺ cu George Clooney care se ocupa cu concedierea oamenilor și  ținea discursuri motivaționale.

Laitmotivul acestor expuneri era un rucsac imaginar. Li se cerea participanților să își imagineze că poartă în el lucruri sau persoane. Îi ruga să simtă cât este de greu și dacă le îngreunează deplasarea și libertatea de mișcare.

Filmul ăsta m-a pus pe gânduri. M-am întrebat cât de greu este ʺrucsacul meuʺ mai ales că în ultima vreme simt că mă apasă, că mă trage în jos, că mă mișc mai greu, că nu mai vreau să îl car. Parcă mi-aș dori o poșetă mică pe care să o pot ține  pe un umăr.

Mi-am analizat rucsacul în care ʺcarʺ persoane. Am în el soț, părinți, socri, frați, nepoți, veri, verișoare, cumnați, fini, nași, mătuși, unchi, multe alte rude, mulți prieteni, colegi de serviciu, cunoștințe, persoane care au apărut accidental în viața mea. Sunt mulți acoloǃ

Continue reading

Toate la timpul lor!

ʺMă  plimb acum pentru că la bătrânețe o să mă târăsc !ʺ – Mirela Retegan

Așa se intitula un articol care mi s-a deschis, în momentul în care am intrat pe facebook  după ce  revenisem în camera de hotel după o zi de mărșăluială prin Napoli. Articolul  respectiv relata exact ceea ce gândesc eu, de câțiva ani încoace, probabil și datorită faptului că înaintez în vârstă și ʺmă resimtʺ. Anul acesta am împlinit 41 de ani și am ales să mă sărbătoresc în Napoli și împrejurimi (Insula Capri, Coasta Amalfi). Asta fac de câțiva ani încoace. Îmi serbez ziua de naștere călătorind. Acesta este cadoul meu.  Continue reading

Îmi place să zâmbesc

Da, îmi place să zâmbesc! Îmi dă o stare bună. Zâmbetul îmi luminează chipul, luminează încăperea în care intru, strada pe care merg și chipul persoanei căreia îi zâmbesc. 

M-am analizat de multe ori în oglindă și am putut constata cât de frumușică sunt când zâmbesc și ce nesuferită și urâta par când sunt încruntată. Observ  chipurile oamenilor cu care mă intersectez  și  prefer să îmi opresc privirea asupra celor care zâmbesc sau măcar au un chip senin. Ceilalți, morocănoșii sau cum îmi place mie să le spun ʺreclamele la fabricile de oțetʺ  îmi dau o stare nașpa, îmi strică ziua. Continue reading

Dragostea nemarginită a lui Dumnezeu

Am găsit acest fragment și m-am regăsit total în el. Îi mulțumesc persoanei care l-a scris, și vi-l împărtășesc și vouă cu drag în speranța ca veți avea răbdarea să îl citiți și să „întelegeți” …

“Mi-am urmărit viața pas cu pas, așa cu gândul, și am fost impresionată de purtarea de grijă a lui Dumnezeu. De imensa dragoste pe care mi-o poartă. Numai Dumnezeu putea să scoată ceva bun din toate greșelile, prostiile și non-sensurile din viața mea. Și a făcut-o în modul cel mai uimitor.

Continue reading

Fericirea lucrurilor simple

Pentru mine, FERICIRE e când mergem în parc și ne plimbăm ore întregi pe jos sau cu bicicleta, când îmi cumperi vată de zahăr și mă bucur ca un copil prostuț și mă amuz când mă murdăresc pe mâini, fericire e când râdem amândoi în hohote la o gluma banală, fericire e când mi se aprinde ledul la telefon și am un mesaj frumos de la tine, fericire e când mă strângi tare în brațe fără motiv, fericire e când îmi spui ca ți-am lipsit în alea câteva ore în care nu ne-am văzut, fericire e când dorm cocoțată pe tine, fericire e când mă săruți în somn, fericire e cand iți veghez somnul până dimineața și îți număr respirațiile, fericire e când mergem cu mașina și ascultam o melodie care ne place la maximum și fredonam și  noi acoperind radioul, fericire e când îmi aduci mici atenții (o floare, o ciocolațică, o prăjiturică, o mandarină cu frunze), fericire e când stăm în casă și nu avem niciun contact cu exteriorul, fericire e când îmi pregătești cina, fericire e când îmi săruți mâinile din senin, când îmi mângâi parul, când îmi săruți obrajii, când mă strângi în brațe în somn.

Până la urmă astea sunt lucrurile care chiar contează pe lumea asta: sănătatea, liniștea, fericirea. Când ajungi să găsești un mix bun nu iți mai trebuie nimic.

Complot pentru fericire

„Sunt un fel de paranoic in directia opusa.
Ii suspectez pe cei din jurul meu ca
comploteaza pentru fericirea mea”. (J. Salinger).

Pentru ca „traim printre oameni” avem, de cele mai multe ori, tendinta de a ne „construi” fericirea raportandu-ne la ceilalti. De cele mai multe ori, fericirea noastra tine de ceilalti. Suntem fericiti cand suntem iubiti, cand suntem apreciati, laudati, cautati … Daca asta inseamna fericirea pentru voi  incercati  sa va  inconjurati  de oameni care „pot” sa va  faca fericiti. Continue reading

La mine-i nor și bate vântul

Dimineață când am ieșit din casa am văzut că era soare …. un soare frumos de primăvară … și am auzit ciripit de păsărele.

Am zâmbit și mi-am spus că e o zi minunată ! La câteva ore am primit un telefon, de la o persoana dragă, care mă sunase să mă anunțe că “a venit primăvara” … deci nu eram singura care se bucura, nu eram singura care văzuse soarele.

Câteva ore mai târziu, am trecut întâmplător pe lângă o persoană care vorbea foarte nervoasă la telefon și spunea “o fi soare la tine”…. “la mine-i nor și bate vântul“… Și în acel moment m-am uitat pe cer și am văzut că într-adevăr în zona aceea nu mai era soare dar eu nici nu îmi dădusem seama … în sufletul meu era soare.

Continue reading

Curățenia de primăvară

Curatenie in sufletExistă la noi în popor  un obicei de a face curățenie generală primăvara înainte de Paști și iarna înainte de Crăciun, pentru că ″așa se face″ și, pentru cei mai evlavioși, pentru că ″vine Preotul cu Icoana sau cu Botezul″.

Mai sunt și „curățenii periodice” necesare. Nu întotdeauna avem chef de ele dar le facem.

Toți avem  o casă în care ne dorim să ne  simțim confortabil și în siguranță. 

Se spune că  „Trupul este Căminul sufletului”. Atunci ce-ar fi să începem să ne facem ″curațenie în suflet″.

Să punem aspiratorul și să ″aspirăm”  tot ceea ce ne face rău, ne face să fim triști și uneori depresivi.  Ideal ar fi să nu uitam să golim săculețul la ghena de gunoi. 

Să ștergem praful acumulat de amintirile noastre negative care ne afectează și nu ne lasă să mergem mai departe.

Să lustruim  ″fereastra”  sufletului nostru pentru a putea vedea mai clar și mai bine ceea ce se întâmplă. Printr-o fereastră murdară nu poți vedea soarele și cerul albastru, nu poți vedea ce se întâmplă afară. Mulți dintre noi ne ștergem ferestrele caselor  de ″gura vecinilor″,  să nu râdă de noi. Atunci ar fi cazul să ne spălăm și fereastra sufletului  ca să vadă vecinii cât  de frumoși și curați suntem și ca  să îi putem noi vedea și noi mai bine pe ei.  

Să batem ″covoarele″ (știu că mulți dintre voi nu mai aveți dar găsiți voi ceva de bătut).  Să  scoatem din ele toată ″mizeria ″ (frustrările, complexele, nemulțumirile, obsesiile, fricile  etc.) și eventual să le periem și să le dăm cu un balsam ca sa ″miroasă frumos″.

Avem tendința de a privi totul prin ″fereastra murdară″, ne raportăm tot timpul la trecut, ne gândim la cât de greu ne-a fost, ce traume avem din copilărie, la cât de ″ghinioniști suntem″  și găsim scuze pentru tot ce trăim și pentru nefericirea noastră actuală. Ne plângem de milă și ne învinovățim. Ba mai mult, considerăm că ar fi bine să mai murdărim și ferestrele altora văicărindu-ne și cerșind mila și compătimirea.

Există momente în viața când ferestrele noastre se murdăresc din cauza criticilor pe care le primim de la părinți, profesori, colegi, parteneri de viață, se murdăresc  din cauza ridicularizărilor la care suntem supuși, din cauza respingerilor, din cauza dezamăgirilor,  din cauza respingerilor. În timp, murdăria continuă  să se adune și, din păcate, mult prea mulți oameni nu fac nimic în privința asta. Ei își continuă viața având ferestrele murdare. Își pierd entuziasmul și devin frustrați și deprimați și, de cele mai multe ori, renunță la visurile lor numai pentru că nu și-au curățat fereastra.

Propun să iei  un prosop și o ″soluție ″ și să începi să îți cureți  fereastra ca să poți vedea mai clar, să poți vedea că există în viața ta lucruri bune. Prin fereastra curată ai putea vedea că ești sănătos, că ai o casă  a ta, sau  cu chirie, sau cu rate la bancă, dar ai un acoperiș deasupra capului. Ai un serviciu, ăla care o fi, dar îl ai.  Ai o familie, așa cum e ea, cu bune și cu rele, dar măcar nu ești singur.  Ai prieteni, buni sau răi, dar îi  ai. Ai ce mânca, ce bea etc.

Ne văităm că trebuie să facem curat, nu realizăm că asta  înseamnă că avem o casă, un birou, un spațiu al nostru pe care îl putem curăța. Ne văităm că avem de călcat sau spălat rufe, nu realizăm că asta înseamnă că avem haine că suntem ″avuți″.  Ne văităm că trebuie să facem mâncare. Nu realizăm că asta înseamnă că avem ce mânca. Pentru toate astea ar trebui să fim recunoscători.

Și dacă tot  ne apucăm de treabă ce-ar fi să facem puțină ″curățenie ″ și în viața noastră personală?  Să analizăm puțin și să vedem ce merită să păstrăm și ce trebuie să aruncăm? Ce sau cine ne este de folos ? La ce  sau la cine am putea renunța?  Trăim printre oameni. Toți  vin în viața noastră cu un scop. Unii ne înalță, alții ne coboară. Cei din urmă sunt buni până la un moment dat, pentru că „ne dau o lecție”, ne ajută să înțelegem ce nu este bine pentru noi, ce ne face rău, sunt buni până în momentul în care încep să ne distrugă, să ne „ murdărească”.

Se spune că   ″O oglindă reflectă imaginea unui om, însă genul de prieteni pe care și-i alege reflectă cum este el cu adevărat″ (Biblia, Pilde).  Dacă observi că pe ″oglinda″ ta au apărut ″pete″ și acestea te deranjează, apucă-te și șterge și oglinda ca să te poți vedea clar și să îți placă ceea ce  vezi.

OAMENII FRUMOȘI TE FAC SĂ TE SIMȚI FRUMOS!

Fiecare dintre noi are ceva bun pentru care trebuie să fie recunoscător. După ce vei curăța fereastra și vei îndepărta murdăria, ți se va înfățișa o lume nouă!

″Este mai bine sa te menții curat și strălucitor. Tu ești fereastra prin care trebuie să vezi lumea” (George Berbard Shaw)

Încearcă să îți schimbi atitudinea pentru a vedea lumea clar.
Apucă-te și TU de  ″curățenie ″ . Nu e nevoie să faci mult efort. Te asigur că la sfârșit vei sta într-un colțișor și vei spune:
MĂ SIMT EXCELENT! ACUM PARCĂ NICI OBOSEALA NU O MAI SIMT!

 

Despre sanatate la locul de munca

Am observat ca in ultima vreme foarte multi oameni pur si simplu nu isi mai fac timp, sau mai grav, nu mai stiu sa rada  sau sa aduca rasul in vietile lor de birou. Isi iau slujbele si carierele atat de in serios, incat nu mai lasa loc umorului sau destinderii.

stres

”Eu sa rad ? Sunt mult prea obosit/a sa rad; si noi aici facem o treaba serioasa. Foarte serioasa.” Continue reading